Bizamul (Ondatra zibethica L.)
Denumire: Se mai numeste, impropriu, sobolan de apa, sobolan de
mosc si ondrata.
Descriere: Este un rozator semiacvatic, de talie mica (0,7 - 1,4 kg), cu
blanita de culoare bruna-cafenie pe spate si laturi, iar pe abdomen bej-cenusie.
Blana semivaloroasa prezinta puf si spic, pastrandu-si partial calitatea si in
perioada de vara. Naparlirea incepe in aprilie, luna din care bizamul nu se mai
impusca. De remarcat picioarele scurte adaptate pentru inot, prin existenta
unor peri tari intre degete, si coada lunga, caracteristica, turtita lateral spre varf
si acoperita cu solzi, folosita drept carma.
Printr-o glanda perianala produce o substanta mirositoare specifica
(mosc), care-i serveste la delimitarea teritoriului.
Longevitate: 3-5 ani.
Sunete: Un chitait abia perceptibil care se distinge totusi clar in
perioada de imperechere. In momentul in care simte pericol se scufunda in
apa, producand un zgomot caracteristic, asemenea unei plescaituri puternice.
Urme: Alungite, cu degete lungi, rasfirate si gheare vizibil imprimate.
Prezinta 4 degete la picioarele anterioare si 5 la cele posterioare.
Simturi: Vazul este bun, dar nu excelent, urmand in ordine
descrescatoare ca acuitate, auzul si mirosul.
Habitat: Desi este o specie alohtona, originara din America de Nord, a
imigrat din Europa Centrala in Romania in jurul anului 1940. In Europa
fusese colonizat in anul 1905. S-a instalat in bazinele acvatice curgatoare si
statatoare din toata tara, mai putin in zona apelor reci de munte. Isi sapa galerii
si cotloane in malurile apelor, intotdeauna cu intrare sub nivelul apei si cu
rasuflatoare pe uscat, pentru aerisire.
Daca malurile nu-l satisfac pe deplin, in conditii de densitate mare sau
din alte motive, bizamul isi cladeste in apa platforme plutitoare (capite), in
care locuieste de obicei vara.
Hrana: Consuma plante acvatice, in special papura si rizomi de stuf,
ierburi de pe maluri, lujeri din apropierea apei etc. Ocazional consuma si hrana
de natura animala (larve, scoici). Se sustine ca ar consuma uneori si peste, ceea
ce nu este insa deloc sigur.
Dusmani: Vidra, nurca si dihorul in primul rand, apoi enotul, vulpea,
cainele si alti pradatori care-l pot surprinde pe uscat.
Sociabilitate: Traieste in familii si ierneaza impreuna cu progenitura.
Reproducere: Imperecherea are loc din martie pana in septembrie. Fata
de 3-4 ori pe an, cate 4-12 pui golasi si alburii in primele 11 zile. Se dezvolta
insa rapid si parasesc cotlonul la 18 zile. Sarcina dureaza 28-30 zile.
Obiceiuri: Este un animal cu activitate preponderent nocturna. Cand
alapteaza sau cand ziua este scurta si este frig (iarna) pot fi vazute si
exemplare, de obicei femele, cu activitate diurna. O astfel de activitate au in
mod obisnuit si masculii in perioada imperecherii. Este considerat atasat fata
de locul de trai, dar migreaza o data cu cresterea densitatii, in special toamna si
primavara, in cautare de locuri mai favorabile, in care sa-si intemeieze noi
familii.
Vanare: Se vaneaza in perioada 1 septembrie - 15 aprilie, cu arma lisa
si cu alice de 2,5 mm. Trofee neconventionale sunt considerate blanurile si
uneori craniile si dintii incisivi.
Pagube: In principal poate dauna constructiilor hidrotehnice, prin
perforarea si slabirea digurilor situate intre bazinele piscicole sau in aval de
acestea.

  << Atlas