Pisica salbatica (Felis silvestris L.)
Denumiri: Cotoi, pisica, pisoi sau pisic salbatic, motan sau martan.
Descriere: Seamana ca aspect cu pisica de casa. Are insa, intotdeauna,
fondul cenusiu tigrat cu dungi negre. Pe cap are 4 dungi longitudinale
negricioase, de-a lungul spinarii prezinta o dunga neagra mai lata, iar din
aceasta se desprind spre flancuri 4-6 tarcaturi mai inchise la culoare. Se
deosebeste de pisica de casa prin marime (3 -7, chiar pana la 10 kg), prin parul
mai lung, prin forma cozii si prin forma petelor de pe coatele picioarelor.
Coada este cilindrica si groasa pana la varf, prezentand 4-8 inele, din ce in ce
mai estompate, care devin incomplete spre baza cozii. Pata neagra situata
posterior piciorului din spate este de asemenea caracteristica, fiind redusa doar
langa calcai, spre deosebire de cea a pisicii de casa care urca pana
spre cotul piciorului.
Dimorfismul sexual nu este evident.
Longevitate: Traieste 12-15 ani. Varsta se apreciaza, cu aproximatie,
dupa uzura danturii.
Sunete: Miauna asemanator pisicii domestice, mai ales in perioada de
imperechere cand indivizi din ambele sexe se cheama. Cand este atacata se
strange ghem, maraie amenintator si "scuipa" (pufneste). Tipa cand este prinsa
si toarce, ca si pisica domestica, cand este cu puii si este multumita.
Urme: Urmele sunt usor eliptice, caracteristice pentru feline, cu
pernitele ovale si fara a avea imprimata amprenta ghearelor. Urma-partie este
liniara sau in usor zig-zag. Urma-tipar se deosebeste de urma-tipar a pisicii de
casa prin dimensiunile mai mari si forma mai alungita.
Se deosebeste si de urma jderului de piatra, care are gheare al cincilea
deget usor imprimat.
Simturi: Este inzestrata cu auz si vaz excelente, dar si cu miros bun.
Vede bine si pe intuneric.
Habitat: Prefera padurile intinse, dar si paraiele impadurite,
maracinisurile si stufarisurile din campul agricol sau de langa ape. Ziua se
retrage in prejma vizuinilor, in vizuina sau in scorburi incapatoare. Este
intalnita din zona alpina pana in Lunca Dunarii.
Hrana: Este un animal prin excelenta carnivor. Hrana principala o
constituie soarecii si pasarile. Ataca insa si iepurii, bizamii, hamsterii,
sobolanii, lapinii si iezii de caprioara. Expuse atacului acesteia sunt, in primul
rand, pasarile care cuibaresc pe sol, printre care fazanul si potarnichea, dar si
gaina cocosului de munte. Prin modul de hranire poate produce pagube atat in
efectivele de fazan si de iepure, cat si in gospodariile izolate sau limitrofe
localitatilor, atunci cand se naraveste la pasari de curte.
Dusmani: Rasul pare sa fie principalul ei dusman natural. In categoria
dusmanilor intra insa si lupul, sacalul, cainele si chiar vulpea in cazul
exemplarelor tinere.
Sociabilitate: Traieste solitar, exceptand femela in perioada cresterii progeniturii.
Reproducere: Imperecherea are loc in lunile februarie-martie, cand
motanii se pot apropia de localitati sau de gospodariile izolate in cautarea
pisicilor domestice cu care se imperecheaza frecvent. Mieunatul lor se aude de
la distante mari, dar numai in aceasta perioada. Dupa 66-67 de zile pisica fata,
in vizuina sau in scorbura, 3-4 pui cu par, dar orbi in primele 14-17 zile, care
raman langa mama lor aproximativ 10 luni. Atinge maturitatea sexuala la 22
de luni. Motanul paraseste femela imediat dupa imperechere.
Vanare: Fiind pe cale de disparitie in Europa, dar bine reprezentata in
Romania, se vaneaza ca exceptie, in conditiile stabilite de autoritatea publica
centrala care raspunde de protectia mediului. La vanarea pisicii salbatice se
foloseste, de obicei, arma lisa si alice de 3,0 - 3,5 mm.

  << Atlas